Colectarea selectiva a deseurilor de ambalaje
*Lumea are un…acel ceva, pe care e greu sa-l descifrezi, chiar sa-l infrunti pentru a ajunge mai aproape de ceea ce se numeste in interior, necunoscut. Uneori, pare ca vrea sa te imbratiseze, alteori te sfasie, iar la sfarsit sa te adune sau sa te imprastie.*
Universul meu este diferit sau eu vad lucrurile gresit? In teorie, totul este foarte simplu, merge totul ca pe roate, in realitate rotile incep sa ma loveasca. Ma apropii de acest grup, care din cate observ, nu e chiar un grup de copii ci de adolescenti, care prin modul lor de a fi imi amintesc de copilaria mea petrecuta in spatiu. Desi, sunt aici de câteva ore bune.. ma simt de parca au trecut ani .. eu eroul, eu copilul…Gata Wasterminator, gata. Trezeste-te!
Nu inteleg ce vor sa faca adolescentii, asa ca ma apropii.
– HEEEI!!
– Vai, ne-ai speriat!! Buna si tie!
– Eu sunt Wasterminator! Voi, e totul bine?
– Eu sunt Neinfricatul, imi raspunde cel mai scund baiat din grup, are un fel de par roscat si ochii verzi. Observandu-i, incep sa cred ca oamenii sunt speciali, din interior spre exterior. Iar ei sunt Inghetata, asta pentru ca uraste inghetata si raceste mereu din cauza ei, iar el este Parti.
– Serios? Parti? Arunc privirea la cel mijlociu al grupului.
– Nu-mi place sa-mpart, ridicand inopinant din umeri.
– Inteleg…si ce faceti mai exact aici?
– Incercam…sa colectam… ma rog, incercam spre renuntam.
– Sa colectati ce?
– Sticle, nu?
– Cooooorect!!! Si unde intampinati problemele?
– Care e treaba cu pungile? Si culorile?
– Paai…colectarea inseamna sa conservam resursele neregenerabile si sa reducem consumul de materii prime. In consecinta, cu cat colectam mai mult cu atat posibililitatile transormarii unui produs sunt de zece ori mai mari.
– Deci, avem sansa de a fi artisti…de a creea adica.
– Da, cam asa ceva.
– Taaare. Spune-ne, cum colectam?
– Pai in sacii gri vom pune servetele folosite, ambalaje foarte murdare, vesela de unica folosinta foarte murdara, cenusa de la sobe (daca in afara de lemn se ard si carbuni), resturi vegetale din curte (daca sunt tratate cu pesticid), lemn tratat sau vopsit.
– Doar atat?
– Nu, bineinteles. Pentru sacii galbeni vom folosii hartie si carton, metal si plastic …pentru sacii verzi vom folosi Ambalaje din sticla (fara capac) borcane (fara capac) ambalaje din sticla de la produse cosmetice etc. Dar, fara becuri si neoane sau sticla de geam. Sacii negri sunt folositi pentru Rumegus, fan si paie, resturi vegetale din curte (frunze, Crengi si nuiele maruntite, flori), plante de casa, bucati de lemn maruntit, ziare, cartoane maruntite – umede si murdare, servetele de hartie.
Neinfricatul se uita la Parti, el se uita la mine iar eu ma uit la Inghetata care vrea din tot dinadinsul sa retina fiecare culoare. Apreciez asta si simt ca ma umple de bucurie.
– As putea duce mai departe informatia asta, daca nu te superi… spune Parti cu putina emotie in glas.
– Asta arata multe despre tine Parti, da, este important sa impartim informatia, oamenii au nevoie de aceste lucruri. Reciclarea este deasemenea, punctul cheie al acestei colectari. Trebuie sa intelegem ca uneori… sau tot timpul omul sfinteste locul…
– Deci, natura mea e si a ta? Ma intreaba Inghetata cu o privire aproape…profunda, lucru care ma face sa ma gandesc cate lucruri ascund oamenii in ei insisi, iar ei chiar nu stiu asta.
– Da, natura mea e si a ta. Practic, ceea ce vei face se va intoarce impotriva sau in favoarea ta.
Dar intamplarea asta nu a fost totul…