Primul magazin zero waste din Bucuresti – Interviu cu Ana Maria Raducanu
o tanara de 29 de ani, plina de viata si cu o pofta nebuna de a schimba lumea. Iubeste natura si oamenii, iar de ani de zile se afla intr-o cautare, a cum, cat si de ce risipim. Dupa lungi calatorii in Europa, a revenit in Romania, unde a descoperit ca nu poate trai asa cum si-ar fi dorit, fara a arunca nimic din ceea ce foloseste.
Astfel, de mai bine de 2 ani lucreaza pentru a deschide primul magazin zero waste din Bucuresti. Fara risipa, fara plastic, fara pungi si ambalaje de unica folosinta, doar mult efort si inspiratie, aceasta ne asteapta in cateva luni, declara Ana.

Tanara a impartit cu noi un strop din lumea ei, cea in care fiecare obiect este refolosit, fiecare aliment este transformat. Ne-a primit cu bratele deschise si ne-a povestit cum ideea de “Primul magazin zero waste din Bucuresti” a prins contur.
„Ideea nu este noua, eu eram familiarizata cu ea de ceva ani, am calatorit in diverse zone, am intalnit ideea de cooperativa, magazin bio, si am descoperit niste sisteme care ne pastrau in armonie cu natura. In schimb, partea practica a acestei idei a ajuns la mine in 2018, cand eu m-am intors din calatorii, si mi-am dat seama ca in Romania nu puteam sa traiesc asa cum descoperisem eu. In sensul in care sa fiu atenta la ce cumpar, de unde vin produsele, sa nu le cumpar cu ambalaje de plastic, sa am compost si toate lucrurile acestea, si avand ideea acestui magazin, pentru mine a devenit important sa traiesc in acest stil, si cumva am luat responsabilitatea in propriile maini.”
Responsabilitatea si simtul de raspundere nu au parasit-o pe Ana nici cand se afla peste hotare, a invatat cum sa nu arunce si cum sa refoloseasca. Astazi ne povesteste despre cum sa incepem cu zero waste, care sunt pasii, si cum ne adaptam la o lume intr-o continua miscare.
„Sunt mai multe abordari pentru aceasta, insa cea care a functionat pentru mine este urmatoarea: primul pas este cel de a observa, a constientiza de fapt risipa pe care o facem. Eu recomand oamenilor care vor sa faca asta, sa isi acorde o saptamana de test, in care nu schimba absolut nimic in stilul lor de viata, doar observa. Continua sa faca ceea ce ce fac de obicei, cumparaturile cum le fac de obicei, insa cu aceasta observare, in care la sfarsitul zilei, fie isi fac un jurnal, fie pur si simplu constientizeaza, uite ce am cumparat azi, uite ce am pus la gunoi. La sfarsitul saptamanii, este mult mai usor sa faca un inventar si sa isi dea seama care este impactul.”
«De acolo se pot face multe ajustari» Tanara ne vorbeste cu drag despre ce se poate face pentru a avea o viata fara risipa. Dupa ce am observat, putem face ajustari, ne putem uita unde trebuie sa lucram si ce putem inlocui.
„De acolo se pot face multe ajustari, pentru ca de acolo se personalizeaza stilul de viata, si astfel putem sa aplicam o solutie care este diferita pentru fiecare, nu o solutie general valabila. Daca cineva de exemplu are un consum mai mare de paste, cumpara multe pungi de paste, isi da seama ca de fapt, acolo poate sa intervina. Acesta fiind al doilea pas, a observa care sunt zonele din viata de zi cu zi unde se genereaza cea mai mare risipa si unde se pot face inlocuiri. Pasul trei, gasim alternativele, exista deja pe piata, si avem noroc ca in Romania, sunt deja multe magazine online care ofera alternative la mai toate produsele de ingrijire personala sau de consum casnic. De asemenea, putem sa mergem pentru alimente, fie in Obor, fie la magazinele unde se mai gasesc produse vrac, asta pana o sa reusim sa avem un magazin zero waste si la noi in Bucuresti.”
Ana este plina de incredere, isi doreste sa inspire, insa cand am intrebat-o ce asteptari si-a format, ea ne-a raspuns: «Avem nevoie de modele, de exemple, si pe moment asta ne propunem»
„Eu sunt multumita si daca sunt si cateva sute de oameni care reusesc sa faca asta complet, oameni care au inteles diferenta intre un trai fara risipa si risipa, oameni care fac asta pentru ei. Eu imi dau seama ca asa se vor inspira si alti oameni, vor descoperi. Avem nevoie de modele, de exemple, si pe moment asta ne propunem, nu neaparat sa propovaduim acest stil de viata, ci doar sa existam, pentru acei oameni care au nevoie de noi, cum si eu, personal, am nevoie de asta.”
«Gandim un sistem circular, ca ceea ce producem ca deseu, fie nu exista, fie exista intr-o forma in care putem sa avem noi grija» In articolul Reciclam? De ce nu? Haideti sa o facem, Thea ne-a vorbit despre modelul celor 8R, asa ca, pentru a aflat mai multe despre cum sa ajutam natura, am intrebat-o pe Ana daca s-a intalnit pana acum cu acest sistem si ce ne poate spune despre diferentele dintre el si zero waste.
„Modelul cred ca se adapteaza in functie de stilul fiecaruia, cum spuneam, insa zero waste este putin diferit fata de 8R. În abordarea zero waste reciclarea nu ar exista, si atunci, in mintea mea si in aspiratia mea, imi doresc sa costruim modele in principiul zero waste care sa includa reciclarea, pentru ca trebuie sa gandim intrega economie circulara. Astfel produsele noastre sau ambalajele, sa nu ajunga la terte parti, de exemplu firmele de reciclare, unde de fapt nu sunt in controlul nostru. Si astfel, gandim un sistem circular, ca ceea ce producem ca deseu, fie nu exista, fie exista intr-o forma in care putem sa avem noi grija, si anume compost sau reutilizabil, intr-un numar foarte mare, precum, ambalajele de sticla, din material.”
Ana ne-a vorbit despre asteptari, realitate si inspiratie. Iar acum, dupa ce am invatat cum sa adoptam acest stil de viata si cat ne este el de util, noul antreprenor eco ne invata cum sa comunicam conceptul in familie, grupuri, comunitate.
„Avem nevoie de exemple personale, de oameni care traiesc stilul asta de viata, si cand iti vin in vizita descopera ca tu de fapt nu ai bureti de plastic la bucatarie, si te intreaba de ce, iar de acolo se naste o conversatie. Si avem nevoie, intr-adevar si de prezentari mai ample, intreaga complexitate a conceptului, ce impact are de fapt plasticul in natura, care sunt circuitele produselor de consum… Sunt mai multe elemente, unde intr-o discutie cu prietenii despre buretele de la bucatarie nu le atingi. Sunt, de exemplu, cifrele si statisticile despre plastic, care, pentru cineva care nu s-a gandit niciodata la asta, cand le aude, il pune pe ganduri asa un pic.”
Vorbind despre comunitate si despre ceea ce se intampla cand intervine o schimbare, am discutat cu Ana si despre criza sanitara din aceasta perioada. Ea ne-a oferit cateva exemple de practici pe care le putem adopta pentru a risipi mai putin.
„Exista produse reutilizabile, inclusiv pentru situatia actuala, masti, de exemplu. Totusi, inteleg necesitatea medicala, inteleg ca in situatii de criza si contexte medicale, medicii vor consuma seringi si alte produse care au un alt ciclu de viata, insa la nivelul nostru de consumator, noi putem avea dezinfectant in amabalaj reutilizabil, masti reutilizabile, cred ca la nivelul nostru putem sa limitam acest impact.”
Inainte de a ne spune la revedere, Ana a transmis pentru cititorii Wasteix:
„Pentru mine este importanta practica, pentru ca pe masura ce descoperim subiectul asta, descoperim si necesitatea problemei din spate, si asta poate fi coplesitor un pic. Exista ceea ce psihologii denumesc eco-anxietate, si este reala, este cumva o criza, o anxietate generata de descoperire si constientizare a acestor probleme de mediu. Iar, intentia sau dorinta mea pentru toti cei ce se conecteaza cu subiectul si ajung sa afle ce se intampla, este sa aiba rabdare, sa aleaga pasii mici, sa nu se simta coplesiti de imensitatea problemei, si sa intelegem ca fiecare schimbare marunta, inclusiv, o periuta de dinti inlocuita, sau faptul ca nu mai cumparam un tricou de poliester, poate face o schmbare in bine. Fiecare se capitalizeaza, pas cu pas, si am incredere in acesti pasi micuti, pentru noi ca fiinte umane, pentru noi ca societate.”
Cititorule, in timp ce astepti primul magazin zero waste, continua sa te uiti dupa modele, cerceteaza, descopera, si impartaseste, lumea are nevoie de tine, are nevoie de inovatii si inspiratie. In a treia parte iti vom vorbi in continuare despre cum poti transforma, cum poti arata respect Mamei Natura si cum te poti orienta in a o proteja.