Istoria sticlei. Lectiile scolii. Povestea sticlei (II)

Istoria sticlei. Lectiile scolii. Povestea sticlei (II)

Istoria ne arata cum unii dintre cei mai iscusiti mesteri in arta fauririi sticlei au fost romanii. Pe langa importantele contributii pe care le-au adus la dezvoltarea tehnicilor de prelucrare, acestia au cultivat un anumit simt estetic, o adevarata moda antica in care sticla era privita ca un material pretios, elegant, dar si util. Dupa caderea Imperiului Roman (sec. al V-lea), o parte din secretele mesterilor sticlari au fost pierdute. Popularitatea obiectelor din sticla a scazut. Descoperirile arheologice demonstreaza, insa, ca mestesugul s-a pastrat, s-a propagat de-a lungul Europei si a inflorit din nou in Evul Mediu.

Religia crestina a contribuit la dezvoltarea si raspandirea vitraliilor.

Benedictinii au fost cei mai preocupati sa investeasca bani si resurse in crearea misticelor geamuri pictate. Ele erau considerate “Biblia oamenilor saraci”. Puteau predica invatamintele sfinte si celor care nu stiau sa citeasca. Poporul arab a continuat munca intelectuala a romanilor. Au constientizat utilitatea obiectelor din sticla in dezvoltarea intelegerii fenomenelor lumii si a metodelor experimentale de invatare. Istoria sticlei ne vorbeste despre recipiente pentru studiul alchimiei, sticle pentru studierea razelor de lumina, oglinzi si alte echipamente esentiale. Pana spre sfarsitul secolului al XIII-lea, popoarele din Europa de Vest reusesc sa recupereze cunoasterea si fascinatia fata de stiinte. Istoria il mentioneaza pe Roger Bacon ca unul dintre intelectualii de seama ai vremii, iar instrumentele de sticla devin deja o emblema pentru laboratoarele cercetatorilor medievali.

De asemenea, istoria sticlei a consemnat si aparitia primilor ochelari de vedere!

Pe de alta parte, invaziile mongole au pus capat maiestriei sticlarilor islamici. Acest lucru a afectat si restul popoarelor asiatice, care nu s-au mai ocupat cu asemenea indeletniciri multe veacuri dupa aceea.
Incepand cu secolul al XV-lea, Venetia devine noul centru al artei sticlariei. Isotria ni arata pe mesterii italieni de pe insula Murano cum revolutioneaza acest mestesug. Inventia sticlei cu acelasi nume fascineaza si-n zilele noastre. Perfect transparenta, stralucitoare, unica in lume datorita nisipului special din componenta sa, care se gaseste doar prin imprejurimile Venetiei. Sticla de Murano a impus noi standarde lumii medievale. Spectaculoasele obiecte din sticla multicolora (denumita millefiori, adica “mii de flori”) sau din sticla cristalina (cristallo) au recladit faima acestui material versatil, pastrandu-si farmecul intact de-a lungul secolelor.

Odata cu epoca Renasterii, interesele nobililor s-au indreptat mai mult ca oricand catre arta, stiinta, magie si cultura.

Astfel, sticla se potrivea intocmai preocuparilor vremii. Misterioasa, cu o istorie indelungata, frumoasa, dar si practica, ce alte secrete mai putea ascunde? In aceasta perioada, multe ateliere de sticla au impanzit continentul. Astfel, este satisfacuta dorinta nobililor de a cumpara obiecte de valoare si nevoia lor de a fi partizani ai noilor tehnologii. De asemenea, oglinzile si ferestrele, care se puteau gasi in casele celor bogati, au furnizat artistilor permanente surse de inspiratie, provocand mintea privitorilor sa se intrebe, ochii sa admire si constiinta de sine sa devina din ce in ce mai accentuata.

Acestea au fost cateva dintre premisele curentului renascentist. Ele au transformat cu totul pictura europeana, oferindu-i tridimensionalitate si realism, deosebind-o, in cele din urma, de toata arta celorlalte continente, care a ramas in continuare schematica, codificata si simbolica, desi deopotriva de frumoasa si enigmatica. Oglinda, dupa Leonardo da Vinci, era „pictorul perfect”. Idealul spre care fiecare artist tintea, acela de a reda cu exactitate ceea ce ochii vedeau. Astfel, acest obiect nu lipsea din atelierele de creatie. La fel si panourile de sticla, peste care pictorul putea asterne intocmai ceea ce dorea sa picteze. Ferestrele, in schimb, devenisera un element cheie in proiectarea cladirilor. Fiecare nobil dorindu-si sa posede “picturi vii” de-a lungul peretilor casei, fara a renunta, insa, la confortul unei locuinte ferite de intemperii si frig.

Photo by Sharon McCutcheon, on Pexels

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicata.